Conform estimărilor Bancii Mondiale, economia României va înregistra o creștere de 2,6% în 2023, situându-se sub nivelul potențialului estimat la 3,7%. Cu toate acestea, oficialii instituției au subliniat că atingerea potențialului de creștere depinde în mare măsură de implementarea unor reforme structurale. Aceste afirmații au fost făcute cu ocazia prezentării celei de-a noua ediții a „Regular Economic Report: Energizing Europe—Inclusive Growth: Inflation Chipping Away Income Gains”.
Întrebați de către Economedia cu privire la impactul majorărilor de taxe propuse de Guvern asupra creșterii economice, oficialii au atras atenția asupra unui posibil „efect negativ pe termen scurt”. Cu toate acestea, ei au subliniat importanța adoptării unei perspective pe termen lung în ceea ce privește echitabilitatea facilităților, menționând că majorările de taxe ar trebui să fie însoțite de reforme structurale pentru a obține rezultate mai benefice și sustenabile.
În același timp, Banca Mondială a evidențiat principalele reforme pe care România ar trebui să le implementeze pentru a-și atinge potențialul maxim de creștere economică. Astfel, accentul se pune pe importanța realizării reformelor structurale care să contribuie la îmbunătățirea climatului de afaceri, creșterea competitivității, consolidarea infrastructurii și a sectorului financiar, precum și promovarea unei guvernări economice mai eficiente și transparente.
Aceste recomandări evidențiază necesitatea unui efort susținut și coordonat pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă și pentru a-și valorifica potențialul neexploatat al țării. Prin abordarea reformelor cu hotărâre și viziune pe termen lung, România poate atinge treptat obiectivele economice și sociale propuse.
Collette Mari Wheeler, economist senior în cadrul Băncii Mondiale, a prezentat câteva dintre cele mai importante aspecte ale raportului.
„Ce am văzut până acum este o reziliență mai bună a economiei UE. Anul trecut, am asistat la o creștere economică, care a surprins chiar. Această reziliență a reflectat cererea internă și sprijinul fiscal semnificativ pe care guvernele l-au adoptat. Cu toate acestea, după această reziliență pe care am văzut-o anul trecut, vedem o încetinire semnificativă în UE. Și, de fapt, în zona euro, pe baza estimărilor revizuite ale creșterii PIB-ului, constatăm că producția s-a contractat de fapt două trimestre consecutive în primul trimestru, ceea ce ne plasează din punct de vedere tehnic într-o recesiune în zona euro. Ea este concentrată în economiile mari ale UE. Totuși, multe dintre statele membre înregistrează o creștere economică pozitivă în primul trimestru al acestui an, inclusiv România. Ce vedem în România, similar cu celelalte state membre, este că creșterea economică a încetinit. Asta vine pe partea de exporturi, deoarece vedem slăbiciune în zona euro, un partener major al României, vedem și o slăbiciune a consumului, care totuși este încă pozitiv, dar a avut loc o eroziune a veniturilor reale, după o inflație mare. Pe partea pozitivă, avem o contribuție pozitivă din partea investițiilor. Per total, anticipăm pentru România ca creșterea economică să încetinească la 2,6% în 2023, de la 4,7% anul trecut. Aceasta este sub creșterea potențială pe care o estimăm la 3,7%. Prețurile la energie s-au diminuat, dar rămân cu 35% peste media anilor 2018-2021. Dar chiar și cu prețuri la energie mai mici, inflația rămâne mare și în UE, și în România. Unele cauze sunt externe. În cazul României, șocurile externe au fost exacerbate de punctele slabe ale economiei care au precedat șirul de crize. Mă refer la dezechilibrele externe ample pe care le vedem, în special problema deficitului „geamăn”, respectiv deficitul de cont curent și deficitul fiscal. Iar după ultimii ani de relaxare fiscală, fără consolidare fiscală, este greu de văzut calea de scădere a deficitului. Am constatat că, dacă România ar face un pachet complet de reforme, ar putea crește potențialul de creștere la 5,2% pentru restul acestui deceniu. Deci, de la 3,7 la 5,2%. Aceasta este în medie pe an pentru restul deceniului. Această creștere ar putea face o diferență semnificativă în ceea ce privește rata de convergență. Deci, în loc ca venitul României să ajungă la nivelul mediu al UE în anii 2040, așa cum se întâmplă în scenariul de bază, ați putea vedea alinierea standardelor de viață la nivelul UE în anii 2030”, a declarat Collette Mari Wheeler.
